Blaj (în germană Blasendorf, în maghiară Balázsfalva, Bluesendref , în dialectul săsesc din zonă) este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Blaj (reședința), Deleni-Obârșie, Flitești, Izvoarele, Petrisat, Tiur și Veza, și din satele Mănărade și Spătac.

Municipiul Blaj este situat în centrul României, în partea de vest a județului Alba, pe râul Târnava Mică, la confluența acestuia cu râul Târnava Mare. Orașul se află la o distanță de 30 de kilometri de municipiul Alba Iulia, reședința județului, și la 75 de kilometri de municipiul Cluj-Napoca.

Blajul este un oraș cu o istorie bogată, fiind atestat documentar pentru prima dată în anul 1252, sub numele de "villa Herbordi". În secolele următoare, orașul a cunoscut o dezvoltare economică și culturală semnificativă, devenind un important centru al românilor din Transilvania.

În anul 1737, Blajul a devenit reședința episcopiei greco-catolice de Făgăraș, iar în anul 1853 a fost înființată aici Academia Teologică Greco-Catolică, care a avut un rol important în pregătirea intelectualității românești din Transilvania.

Blajul a fost, de asemenea, un important centru al Revoluției Române de la 1848. Aici au avut loc, în perioada 15-17 mai 1848, Adunarea Națională a Românilor din Transilvania, care a adoptat programul de revendicări al românilor, și Adunarea de pe Câmpul Libertății, la care au participat peste 60.000 de oameni și care a cerut unirea Transilvaniei cu România.

În perioada interbelică, Blajul a continuat să fie un important centru cultural și educațional al românilor din Transilvania. Aici au funcționat mai multe școli și licee, precum și o serie de instituții culturale, printre care Muzeul Regional al Blajului și Biblioteca Centrală a Blajului.

După instaurarea regimului comunist, Blajul a cunoscut o perioadă de declin economic și cultural. Episcopia greco-catolică a fost desființată, iar Academia Teologică Greco-Catolică a fost închisă.

După Revoluția din 1989, Blajul a cunoscut o renaștere economică și culturală. Au fost redeschise episcopia greco-catolică și Academia Teologică Greco-Catolică, iar orașul a devenit un important centru universitar, cu Universitatea "1 Decembrie 1918" din Blaj.

În prezent, Blajul este un oraș modern, cu o populație de peste 20.000 de locuitori. Orașul este un important centru economic, cultural și educațional al județului Alba, fiind cunoscut pentru industria textilă, alimentară și a mobilei, precum și pentru instituțiile sale de învățământ și cultură.

Blajul este un oraș cu un patrimoniu cultural bogat, fiind renumit pentru monumentele sale istorice, printre care se numără Catedrala Sfânta Treime, Palatul Episcopal, Biserica Reformată-Calvină și Casa Memorială Avram Iancu.

Orașul este, de asemenea, un important centru turistic, fiind vizitat de turiști din toată țara și din străinătate. Principalele atracții turistice ale orașului sunt:

• Catedrala Sfânta Treime, construită în stil baroc în secolul al XVIII-lea, este una dintre cele mai mari și mai frumoase catedrale din Transilvania.
• Palatul Episcopal, construit în stil baroc în secolul al XVIII-lea, este sediul episcopiei greco-catolice de Făgăraș.
• Biserica Reformată-Calvină, construită în stil gotic în secolul al XV-lea, este una dintre cele mai vechi biserici din Blaj.
• Casa Memorială Avram Iancu, amenajată în casa în care a locuit Avram Iancu, este un muzeu dedicat vieții și activității marelui revoluționar român.
• Muzeul Regional al Blajului, înființat în anul 1950, prezintă o colecție de obiecte de artă, etnografie și istorie.
• Biblioteca Centrală a Blajului, înființată în anul 1736, este una dintre cele mai vechi și mai valoroase biblioteci din Transilvania.

Blajul este un oraș cu un potențial turistic ridicat, datorită istoriei sale bogate, a monumentelor sale istorice și a frumuseții naturale a împrejurimilor. Orașul este o destinație ideală pentru turiștii care doresc să exploreze Transilvania și să descopere istoria și cultura acestei regiuni.